Nu ezixtă-n lumea asta frate ca al meu…


Traian:
Ehe, aşa e, cine-ar mai accepta să intre şi la pârnaie pentru fra’su’. Că la urma urmelor e şi vorba aia: frate, frate, da’ brânza… Ei bine, acu’ şi el. A profitat destul aşa că te cred şi eu că-i convine. O să stea şi el acolo 30 de zile la odihnă, că doară au băieţii grijă să nu-i lipsească nimic. Şi la urma urmelor, dacă nu reuşesc să-i prostesc pe ăştia să-i dea drumu’, o să stea şi el ceva ani, nu mulţi că n-a ciordit de la stat. Mai naşpa o să fie pentru mine, că văz că a ciripit Mondialu’ că-n rahat, sunt până la gât şi Livia da’ şi Codruţa. Şi dacă Doamne fereşte, intră şi ele în scandalu’ ăsta, cine mai scapă turma… la iarnă şi mai apoi? Aşa că măi Mirceo, o fi bine să negi toate acuzaţiile, că doar ştiu şi eu că asta-i regula pentru borfaşu’ prins cu mâna-n buzunaru’ prostului, da’ poate-ar fi mai bine să accepţi şi tu să stai acolo f’o 2-3 ani, să vedem, poate opresc scandalu’ înainte de-a fi prea groasă! Şi hai, că ne-am făcut oameni, ce să mai…, neam de neamu’ nostru nu s-au ajuns ca noi. Şi abia aş avea şi io ocazia să le zic la fraieri: Bă, vedeţi, dacă era Năstase în locu’ meu, putea cineva să-ndrăznească să-l aresteze pe fra’su? Nu putea. Sigur că nu putea, că ăla n-are fraţi, da’ oriş’cât, aşa că eu sunt preşedinte, uite că s-a putut, ca să vadă orş’cine ce independentă-i justiţia cu mine preşedinte. Ş-acu’ să demisionez, să vină Ponta? Ei, na! N-o să vadă ei asta. Decât dacă… Ptiu! Piei drace! Cum dacă ce? Păi dacă mi-o „sugera” Merkel s-o fac, nu văz cum aş putea s-o cotesc. Nu mai vorbesc de prietenu’ meu, Joe… Cum care Joe? Joe Biden. Dacă m-o lăsa să-nţeleg că ar fi mai bine să eliberez ringu’… ehe! Ptiu, ptiu, ptiu! Dă-le Doamne ambiţie şi lor! Ce dracu’, doar n-o să mă lase chiar acu’ cu curu-n baltă! Aşa că Mircică, vedem noi cum o scoatem la vopsea, acu’ tre’ neapărat să fii băiat bun şi să faci ce-ţi zic io. Nu zic că nu s-ar putea să mai fac şi alte gafe, cum a fost aia cu şantaju’! Da’ gândeşte-te şi tu: să le fi dat la baragladine banu’ înapoi? Să-mi ies din mână? Nu se făcea. Cine ştie ce e-n sufletu’ meu! Auzi, cică m-am făcut că lăcrimez, când io mă gândeam la mine! Și credeți că mai există-n lumea asta frate ca al meu?

Mircea:
Hai, dom-le, c-aşa-i! Păi cine mai are, dom-le, frate preşedinte? Care Gică băi? Lasă-mă băi, că ăla-i preşedinte de bloc, nu ca Traian al meu, Preşedinte de ţară! Ş-acu’ ce să fac, tre’ să fim uniţi, chiar dac-oi face şi ceva pârnaie, important e să nu facă el, c-atunci nu mai ies d-aci. Noroc că nu-s ca pârliţii ăştia din jur, am de toate, pot să o duc bine ş-aci, că am cu ce. Bine, bine! Am eu cu ce, da’ doar n-oi fi ciordit atâta ca să am ce cheltui în puşcărie, aşa că bre, frati’miu, vezi ce faci, nu ca lu’ Mondialu şi lu’ Băsică. În rest lasă c-o scoţi tu la vopsea, că doar n-au mulţi spor în faţa ta, important e să nu ne priponească ăştia. Off, ce obosit sunt. M-aş culca să trag şi eu un somn, da’ văz că ăştia n-au de gând să stingă lumina! Off! Nu există-n lumea asta frate ca al meu! Off!

Publicitate

N-ai mai văzut!


Ailei! Săriţi lume! Nu s-a mai pomenit aşa ceva! E fără precedent!
Citare a lamentării lui Radu Tudor, din ultimele zile, inclusiv azi 15 iunie 2014 (hai s-o înregistrăm ca memorabilă), gândindu-se, simpaticul prezentator, analist, militar, politic, să dea dracii dacă mai ştie cineva ce mai e!
De ce se vaită? Păi plânge că nu mai are subiecte pentru emisiuni, de-a ajuns Sinteza Zilei să reîncălzească ciorba cu sportivii. Ăştia te scot totdeauna din rahat, când n-ai scandaluri politice de expus. Şi totuşi ar fi ceva, că doară „comiterea” de infracţiuni de către Mircică Băsescu, n-ar fi de ici de colo, da’ vezi Doamne, p-acolo se pare că se coace ceva şi mai ales li s-a cam pus frână.
Aşa că, Ailei, săriţi lume, nu s-a mai pomenit aşa ceva, e fără precedent!
Mai sunt 5 luni până la alegerile prezidenţiale şi noi nu ştim pe cine tre’ să avem în vizor, n-avem ce să mai forfecăm. Faceţi ceva, că trebuie şi gura noastră să mănâncă ceva!

Poate-i mai utilă această vizionare…


Decât să încerc să vă mai reţin atenţia cu ce se-ntâmplă-n ţară, ce-a mai zis ăla, ălălalt, da’ de ce l-a înjurat X pe Y, când e evident: de mamă!
Aşa, poate că aniversarea asta vă va descreţi frunţile şi vă va face să trăiţi amintiri plăcute. 80 de ani, da, 80 de ani a împlinit RĂŢOIUL, se pare că anul 1934 a fost anul primei sale apariţii pe ecran, în chiar „Găinuşa cea înţeleaptă”. Vizionarea n-are cum să fie decât plăcută mai ales că se poate face şi-n HD.

Klaus Johannis? Un „mic” amănunt!


Am mai spus, da’ cum n-am pretenţia să fiu „dătător” de ton, îmi dau seama că prea puţini au auzit ce z’sei eu! Ei, şi la urma urmelor ce mare lucru am zis, de-ar fi trebuit ca lumea să se crucească ascultându-mă? Păi n-am zis nimic altceva decât că neamţu’ nostru e neamţ pe bune, cu acte, adică e şi cetăţean german, supus de-al lu’ Frau Merkel. O să vină unii ş-or să zică: Ei şi? Păi nu merge aşa stimabililor, nu merge, că cade! Doar prin Peru, pare-mi-se, s-a mai pomenit aşa ceva, cu un japonez ales preşedinte, că cică japonezii erau mai cinstiţi. Timp de 10 ani, după ce l-au ales, în 1990, n-au mai reuşit să scape de el. În 2000, când în sfârşit au reuşit, el a scăpat cu fuga în Japonia, că-n Peru aveau gânduri de-nălţare cu el! Da’ nu, acum pe bune, ia gândiţi-vă că la un moment dat interesul Germaniei e în opoziţie cu cel al României!! Ce credeţi c-ar face preşedintele nostru cu două cetăţenii? Ce jurământ de credinţă va respecta? Să nu-mi povestească cineva de Ferdinand, cum a intrat el în război de partea Antantei, împotriva Germaniei, în fapt. Că dac-ar fi fost după el, şi nu după consiliul de coroană, aţa îl trăgea taman invers! Dar pe vremea aceea nu stăteau drepţi toţi politicienii în faţa DNA-ului, CSM-ului, ICCJ, ANI şamd-ului. Care la rândul lor stau drepţi doar în faţa unuia, care are doar a pocni din degete pentru a i se împlini voia.
Şi apoi, nu ştiu de când are neamţul, în general, renume de democrat, că-n numele democraţiei ăsteia nemţeşti românu’ pare-a fi gata să înveţe să danseze valsul nemţesc, cu celebrii paşi links-rechts, links-rechts, în măsura… eins-zwei! Va urma apoi obligaţia românilor de a-şi procura un permis de şedere şi altul cu drept de muncă, că doar prezidentu’ nost’ va prelua din practica şi experienţa landurilor Germaniei şi, la urma urmelor, ca toate lucrurile să meargă mai repede, ce să mai pierdem timpul, ce să ne mai încurcăm cu un intermediar? N-ar fi mai bine s-o alegem direct pe Frau Merkel? Apoi vom face nişte economii bugetare nesperate, că doar multe instituţii nu-şi vor mai avea niciun rost, putând fi desfiinţate fără nicio pierdere. Ce rost ar mai avea să cheltuim cu SRI-u’? Da’ mai ales cu SIE? Ce ne-ar mai trebui MApN, că doar au ei o sculă de minister… se compară?
Ei, are cineva propuneri? Adică altele, dacă sunt. Dacă nu credeţi ce vă zic, tre’ să-l credeţi pe Crin Antonescu, care nu ne-a minţit niciodată, s-a mai scăpat el uneori, ce-i drept da’… Ce ziceam? Păi revedeţi mesajul către Victor Ponta, transmis de dl Antonescu, într-o emisiune televizată de prin 23 februarie. Ce ne spune el acolo? Păi să vedem:

Câtă vreme noi propunem nişte oameni, în frunte cu Klaus Iohannis, despre care şi domnul Ponta, şi alţi observatori, în frunte cu preşedintele Traian Băsescu, spun că este foarte bun, (…) câtă vreme şi Traian Băsescu vorbeşte despre faptul că, în condiţiile în care nu intrăm în Schengen din cauză că nu vrea Germania, prezenţa unui om, nu doar etnic german, ci şi cu cetăţenie germană, cum este Klaus Iohannis, ar fi o şansă la Consiliul JAI pentru intrarea în Schengen

Cine zicea c-a murit Gâgă?


Săracu’! La vremea lui n-a avut niciodată aşa material substanţial!
Primiţi la Varşovia de către preşedintele SUA, Barack Obama, o sumă de preşedinţi de state europene au schimbat ceva cuvinte cu acesta. Aflându-se printre ei, Traian Băsescu, a purtat următorul dialog, demn de atenţia unui Ionesco:

„Ce faci, prietene? Mă bucur să vă revăd. Sunteți bine?”, în răspuns, Traian Băsescu i-a mulțumit pentru vizita în România a vicepreședintelui SUA, Joe Biden. „Cu plăcere”, a răspuns Barack Obama.

Revine moda întrunirilor de la Teheran, din timpul războiului, pe vremea respectivă teren neutru unde se întâlneau şefii statelor aflate în război cu Germania hitleristă. Spun asta pentru că în istorie nu există alt precedent în a-i convoca pe parteneri la unul din ei acasă. De-acum va exista.
Dar asta nu-i nimic, dialogul cu „prietenul” Băsescu, dat publicităţii, e de un absurd grotesc! Chestia aia cu mulţumitu’ pentru vizita lu’ Biden face o groază de bani, iar răspunsul, Be Welcome! e pe măsură!
A murit Gâgă, da’ prostia e, în continuare, perfectă în nemărginirea ei!