La mintea cocoşului!


Această zicală românească desemnează mintea cocoşului drept cea mai săracă din tot regnul animal. Acum nu vreau să discut dacă e îndreptăţită această desconsiderare sau nu, ci doar să reamintesc că atunci când se face referire la ea, şi se spune că o anume situaţie e la mintea cocoşului, ei bine, se înţelege că e pe înţelesul ultimului dintre proştii proştilor.
Cam aşa ar fi vorba despre sarcina unei comisii de a propune amendamente şi modificări ale Constituţiei. Păi e la mintea ultimului dintre tâmpiţi că un amendament poate fi considerat neconstituţional, pentru simplul motiv că el va modifica un articol al vechii constituţii care, din diverse motive, se vrea modificată. Ei bine, se pare că judecătorii de la CCR nu depăşesc mintea cocoşului, ba intelectul lor se situează sub acest nivel, ei declarând neconstituţionale vreo 10 prevederi ale modificărilor propuse, înlăturând ca „neconstituţional” textul care prevede că premierul va fi numit din rândurile partidului sau alianţei cu cele mai multe mandate.
Cum se pare că nu există nicio şansă ca CCR să ia o pauză, ar fi fost cazul ca USL să fi prevăzut expres, într-o lege, că atunci când se doreşte modificarea Constituţiei, CCR să-şi ia un concediu de studii pentru familiarizarea cu noile prevederi ale noii constituţii! Ce-o fi aşa de complicat?
Sau poate-ar fi cazul să le reamintească cineva „onorabililor” că n-au nicio atribuţie legislativă, nici măcar în ceea ce priveşte Constituţia!