În rând cu lumea


Primesc prin e-mail, ieri, următorul mesaj:

UNESCO OPENS FREE DIGITAL LIBRARY

This is a gift!!!! You can check documents, pictures, maps completely free. Check the history of your country, continent!!!

SHARE THIS SITE:

http://www.wdl.org/

Dom-le, bucurie mare, e într-adevăr un cadou!
Hai repede să văd şi eu ce pot găsi acolo despre România, dând curs îndemnului „check the histori of your country…”. După ce mă dumiresc cum să umblu pe site şi cum să caut, găsesc cam greu România şi văz că mi se oferă 5 (cinci) ITEM-uri. Ia uitaţi acilea:
Lista lucrărilor
Luându-le pe rând putem observa că 3 din 5 nu au legătură cu România decât aşa, când tragi de hartă, dinspre nord spre sud şi vrei să-i doară pe români de durerea ta.
1. Calatorie prin Rusia
Vedem că-n Engleză chiar pare a avea legătură cu România, da-n franceză, limba în care-i scrisă cartea, ne lămurim că e vorba de o călătorie prin Rusia Meridională şi Crimeea, venind din Ungaria, Valahia şi Moldova, adică de unde pleacă autorul în voiajul prin Rusia.
2. Delta Dunarii
Coperta lucrării nici nu are titlu, ne arată provenienţa sa, Comisia Europeană a Dunării. Lucrare de muzeu, la care să te uiţi şi să te minunezi.
3. Nunta la huţuli
Cine e huţulii şi ce vrea ei? Păi o populaţie din familia rutenilor, localizaţi în Ucraina, Polonia şi, se putea, România. Da’ subţire. De fapt şi poza, singura prezentare a huţulilor în afara unui text în engleză, cu care n-o să mai ocup spaţiul.
4. Ornamente - Lucrări în metal ale ţăranilor ruteni
Titlul mă scuteşte de orice explicaţie suplimentară. Tot despre ruteni, despre care ni se spune că trăiesc şi-n România, din moment ce sunt trăitori ai Rusiei subcarpatice, Ucrainei, Poloniei şi Slovaciei. Evident, cartea a fost publicată-n limba Rusă.
5. Divanul sau Gâlceava înţeleptului cu lumea sau Giudeţul sufletului cu trupul
În fine, o lucrare a unui român, prezentat însă mai puţin ca Domnitor al Moldovei, cât ca un contemporan al lui Petru cel Mare şi refugiat în Rusia în urma bătăliei de la Stănileşti. Este o ediţie bilingvă despre care ni se spune: „The book is printed using the Greek alphabet.” Chiar aşa? Acu’ s-o lăsăm cum a căzut, că de fapt, pentru textul în română Dimitrie Cantemir a folosit alfabetul „Cirilic” (Slavon), folosit în Moldova anului 1697, dar şi mai târziu, hăt, de ne vorbeşte despre el şi Ionică de la Humuleşti. Da’ ce să-i faci, acolo, la UNESCO, au alte preocupări.
Pentru Comparaţie am făcut un Click şi pe secţiunea dedicată statului Congo şi uitaţi ce-am găsit:
Congo
Ei, vedeţi, pentru Congo nu sunt decât 4 „item”-uri pe site-ul în cauză. Este adevărat, sunt convins că ei n-au un Ambasador pe lângă UNESCO, cum avem noi în persoana domnului Nicolae Manolescu http://www.mae.ro/romanian-missions/3254 , trăitor deci la Paris, fără griji, fără necazuri, că e ştiut lucru, câinii latră şi ursu…!
Oricum, am intrat şi noi în rând cu lumea, vedem noi cum facem mai departe.