Nişte chestii…


M-am abţinut de multe ori să-mi spun părerea în legătură cu multe subiecte care-au făcut prima pagină, zile întregi. Am reuşit, de exemplu, să nu mă exprim a fi nici de acord şi nici împotriva excluderii lui Mircea Geoană din PSD şi apoi aceeaşi poziţie pentru sau împotriva demiterii sale din funcţia de preşedinte al Senatului. Mulţi au criticat ceea ce cred ei c-ar fi o greşeală, iar alţii au bătut din palme. Faptul că nu m-am „produs”, nu-nseamnă nicidecum că n-aş avea nicio părere, ci doar că nu am crezut că subiectul în sine merită atâta tămbălău cât a produs. Şi apoi, părerea unuia (cum sunt eu dar şi ceilalţi asemenea mie) nu are nici-o importanţă dacă aceasta nu-i este conferită de procesul de însumare, cum este cel al alegerilor adică.
Din păcate mulţi dintre cei care-au fost vocali sau foarte vocali în acest caz, având pretenţia să determine luarea unei decizii, găsesc fel şi fel de motivaţii, care mai de care mai abracadabrante pentru a induce un curent favorabil absenteismului, adică fac ce fac şi-şi dau cu stângu-n dreptu’ atunci când părerea exprimată de ei chiar ar conta şi ar putea determina schimbările pe care declară că şi le doresc.
Pe post de băgător de seamă, încerc şi eu să discern, din multitudinea celor ce se petrec, pe cele ce par a deveni evenimente ce vor avea o oarecare importanţă în viitorul mai mult sau mai puţin apropiat.

  • A fost aproape senzaţională declaraţia lui Victor Ponta, de marţi 29.11, susţinută de Crin Antonescu, conform căreia din punctul său de vedere, luni s-a închis orice posibilitate de colaborare cu UDMR, afirmând că „este clar că PDL şi UDMR vor negocia tot timpul funcţii, interese personale”. Ce a urmat nu schimbă ci întăreşte hotărârea exprimată în această declaraţie.
    Reacţia sesizată a fost de aplaudare a acestei declaraţii, presupunând că acest gest va putea aduce voturi din partea electoratului transilvan, sătul de miş-maşurile UDMR-iste. Din păcate este entuziasmul unora care oricum, ar vota USL. Părerea poate avea suport doar că certitudinea e constituită din cele 5-7 procente sigure pe care le va avea la vot UDMR.
    Parcă în 2004, înaintea alegerilor locale, celebrul deja Mircea Geoană a declarat că PSD n-are nevoie de voturile PRM. Ce a urmat ştie toată lumea. Are deja USL-ul 55% din voturile românilor în buzunar? Pe această declaraţie se poate câştiga, dar se poate şi pierde. Cert este că ea va influenţa, poate decisiv, rezultatele alegerilor de anul viitor. Cred eu că e mai bine să strigi hop după ce-ai sărit.
  • Altă chestie care pune pe gânduri ar fi declaraţia unui alt fost lider, de la Cluj de data asta, Ioan Rus. Poziţia avută de el „pe vremuri” de „capo” al transpartinicilor clujeni, denotă o schimbare dramatică de direcţie. Ce declară? Păi asta: “Am fost asupriţi de unguri, am fost umiliţi de centru, dar niciodată nu am umblat cu capul în pământ din cauza unora de-ai noştri. Ce se întâmplă în acest moment – unul dintre concitadinii noştri, preşedinte de partid şi prim-ministru – este ceva ce pe noi ne dezonorează. Niciodată în istoria României aşa ceva nu s-a întâmplat…. Asta înseamnă lipsă de soluţii economice – actuala putere este total dementă când este vorba despre economie. O mare criză de încredere în stat, iar statul are un nume –România. Nici pe vremea fanarioţilor nivelul corupţiei în România n-a fost ca azi. O hoţie a banului public pe care noi îl plătim din ce în ce mai greu pentru găştile pedeliste, iar ei să se poată preface că fac investiţii publice”. Ăsta-i un semnal clar că Naşu’ nu mai vede păsărelu’ finei, că s-a cam terminat cu SC Transpartinica SRL. Rămâne de văzut dacă poziţia pe care-o deţine azi Ioan Rus în cooperativa asta poate determina, în fapt, cotitura pe care o declară. Sigur, pentru asta Ioan Rus nu mi-a devenit mai drag, rămân la convingerea că dacă el şi Boc, dar şi ceilalţi ai lor din gaşca numită impropriu guvern, sunt reprezentativi pentru ardeleni, atunci prefer o mie de „mitici” în locul lor, dar cum a zis orbul, să vedem.
  • Se pare că în sfârşit se mişcă ceva şi-n USL. Azi, la Cluj, USL şi-a luat Angajamentul pentru România.
    Pe scurt:
    1.Vă spunem Adevărul. Muncim împreunăpentru a ieşi din criză.
    2.Nu promitem mai mult decât putem face!
    3.Noi nu sumtem ca ei! Vom avea o guvernare transparentă, corectă şi cinstită.
    4.Problema României – conducătorii de astăzi şi nu românii! Românii sunt soluţia.
    5.Agenda noastră – agenda reală a oamenilior.
    6.Susţinem un nou model economic bazat pe iniţiativa privată şi locuri de muncă!
    7.Doar tâind, nu ieşim din criză!
    8.Avuţia naţională – apărată, nu jefuită!
    9.Priorităţile USL: agricultura, energia, educaţia, sănătatea şi siguranţa cetăţeanului!
    10.România – un partener respectat în Uniunea Europeană şi în lume.

    Aici, sunt de fapt 10 sloganuri şi nu am obiecţii decât în privinţa „angajamentului” de la nr. 7, unde acel Doar mă duce cu capul la ideea că ei, USL-ul, nu vor pune capăt tăierilor ci numai că nu se vor limita la asta. ca să şi ieşim din criză. Şi ăştia vin să taie?
    Angajamentul pe larg îl aveţi aici.

Eu mă gândesc la chestiile astea mai departe şi dac-oi trăi, oi vedea.

Au mâncat ciuperci zăpăcite!


Pe lângă aiurelile care ne consumă timpul şi nervii zilnic, tot zilnic se găsesc unii care, în criză de notorietate (decurgând din lipsa oricărui sens al existenţei lor în peisajul politic), sunt în stare să facă orice pentru a intra în vizorul presei şi a fi făcuţi astfel vizibili. Sigur, pentru a-şi asigura succesul în această întreprindere, subiectul adus în discuţie trebuie să fie cât mai ieşit din comun. Uneori pretendenţii la notorietate sunt parlamentari, au adică dreptul la iniţiativă legislativă. În această postură e suficient să se adune 4-5 tâmpiţi, să cadă de acord cu subiectul unui proiect legislativ, pe care să-l propună spre adoptare. Succesul este garantat, cu cât mai tâmpită se anunţă legea pe care o propun ei.
Cazul ce urmează ne lămureşte că iniţiativa legislativă poate avea şi scopul de a te face celebru, fără nicio legătură cu necesitatea reglementării, în sensul îmbunătăţirii, activităţii într-un sector. Este un instrument la îndemâna oricărui parlamentar.
Putem citi pe DCNews:

O iniţiativă legislativă semnată de Mircea Giurgiu, Tudor Ciuhodaru, Aledin Amet şi Petru Movilă vrea să instituie un CNA al presei scrise și al internetului. Site-urile care nu convin Puterii, pot fi sancționate cu amenzi sau obligate să paroleze conținutul.

Numele iniţiatorilor merită a fi făcute celebre, cu greu putându-se numi iniţiativa lor ca fiind tâmpită, ea frizând cel mai feroce cretinism! Pentru acest motiv le voi repeta numele, cu o mică prezentare:


Mircia Giurgiu – La a doua legislatură în parlament, prima dată intrat în 2004 din partea PRM pentru o lună, după care independent. Din 2008 deputat PDL până-n mai 2011, „independent” de atunci. Acum, fie vrea să-şi răscumpere vina pentru care a fost exclus din PDL când a votat „pentru” moţiunea de cenzură depusă de opoziţie sau, cine ştie, să lase o impresie conform căreia n-ar avea toţi boii acasă!


Tudor Ciuhodaru – Deputatul ales în 2009 din partea PSD, care-n ianuarie 2010, la nici-o lună de la dobândirea statutului de parlamentar dezertează de la PSD şi se duce la PC, unde face purici numai până-n octombrie 2011, după care… bâşti, „independent”, ca să nu zică UNPR.


Aledin Amet – Ăsta-i turc, săracu’, nu prea înţelege limba română. Sunt tentat să cred că el are impresia că a fi tâmpit e de laudă. Altfel, e deputat din partea Minorităţilor.


Petru Movilă – Nu, n-are nicio legătură cu celebra familie Movilă, sau dacă o avea e mai bine să nu ştim. E doar parlamentar PDL, la al doilea mandat.
Toţi, cu excepţia lui T. Ciuhodaru, nişte iluştri necunoscuţi. Ciuhodaru era şi el în aceeaşi grupă (necunocut), dacă n-ar fi dezertat la PC pentru un an şi jumătate, timp în care Antenele i-au făcut destulă reclamă gratuită!
Sigur că acest proiect de lege, pe lângă faptul că e imbecil, se situează pe linia satisfacerii dorinţelor secrete ale preşedintelui nostru… jucăuş, cu alte cuvinte, pe lângă imbecilitate, consfinţindu-le iniţiatorilor săi şi „calitatea” de pupincurişti!
PS – Pentru o mai bună vizibilitate pe scena politică, sugerez unor eventuali amatori, să încerce şi propunerea unei legi conform căreia cetăţenii să poată fi amendaţi sau văd ei ce sancţiuni mai propun, şi dacă se exprimă licenţios în convorbirile telefonice. Că de ascultat ce vorbim nu-i o problemă, dar pentru protecţia urechilor celor care ascultă ce vorbim între noi, o asemenea lege ar fi benefică! 😯

UPDATE 28.11/18:55
Iniţiativa legislativă în cauză este menţionată pe site-ul Camerei Deputaţilor

Români, vi se pregăteşte…


Da, pe fondul zgomotos al nebuniei publice, la Cotroceni (!!!) se pregăteşte proiectul Legii Sănătăţii. Sigur, vă puteţi întreba de ce la Cotroceni, de când are preşedinţia iniţiativă legislativă, că tot degeaba o faceţi. N-o să vă răspundă nimeni, aşa că, mai bine, fiţi atenţi la ce va conţine legea asta, că în niciun caz nu vă va înlesni accesul la serviciile medicale.
Aşa, la prima vedere, se insistă pe Pachet de Servicii Minimale, adicătelea dacă faceţi guturai, de tratat cu paracetamol, va fi gratuit, da’ dacă vreţi mai mult, dacă, Doamne feri, vă îmbolnăviţi de ceva mai grav decât un guturai, de gripă să zicem, va trebui să vă faceţi o asigurare suplimentară, la o casă de asigurări privată, că aia e, statu’ nu are bani de dat pe sănătatea voastră. Să fie clar!
Uitam să vă zic că asta, cu casele de asigurări de sănătate private e o altă noutate, cică vor fi vreo 5, să ne-ajungă nouă şi lor, să nu se-nghesuie lumea la plăţi la un singur ghişeu, la 5 se va sta mai puţin. Că doar nu alegi una din 5, că fiecare va fi pentru o grupă de boli, mai mult ca sigur, iar ca să fii asigurat, o să cam trebuiască să faci câte-o asigurare la fiecare. Cu ocazia asta se asigură accelerarea ieşirii din sistem a pensionarilor, că ăştia oricum n-au bani decât de-un paracetamol.
Gurile rele spun că se cam vrea şi privatizarea CNAS, da’ mai vedem.
Adoptarea? Păi ce, v-aţi dezobişnuit? Prin asumarea răspunderii frate, ce să mai pierdem timpu’ cu parlamentu’?!

L’ombelico del mondo!


Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a declarat, marţi, înaintea şedinţei CExN în care se discută propunerea de excludere a sa din partid, că întrebarea adevărată este dacă PSD poate merge mai departe fără Mircea Geoană, nu dacă Geoană poate merge mai departe fără PSD.

Nu mai e vorba de debut, e-n fază avansată. Paranoia!

UPDATE
CExN al psd, în şedinţa de astăzi, a hotărât cu 50 voturi pentru, 5 împotrivă şi 3 abţineri: Prostănacul a fost exclus din PSD.
O să vedem imediat dacă PSD poate merge mai departe, Geoană a coborât, mai departe merge ori pe jos ori… cu autostopu’!

UPDATE 2
Argumente excludere Mircea Geoană

Articolul 30 din Statutul PSD.

Art 30, lit b) – Membrii PSD trebuie sa cunoasca si sa respecte Statutul PSD si Programul Politic al partidului
Mircea Geoana a incalcat Programul politic adoptat in cadrul Congresului si Consiliului National, care prevede ca obiectiv strategic promovarea USL si lupta impotriva actualei puteri

Mircea Geoana a contestat protocolul USL, pretinzand candidatura proprie la presedintia Romaniei. Prin intentiile exprimate, Mircea Geoana a transmis mesajul ca PSD trebuie sa faca un joc prin care sa incalce intelegerile politice asumate alaturi de partenerii din cadrul USL.
Mircea Geoana a continuat acest tip de atitudine si dupa recomandarea CNAIM, mintind cu privire la faptul ca liderii partidului i-ar fi promis ca poate fi candidat al USL la presedintie.

“Domnul Ponta mi-a spus că dacă vin în echipă şi ne înţelegem cu toţii nu vede niciun fel de problemă ca eu eventual să ocup eventual funcţia de ministru de Externe într-un guvern al nostru viitor, deci ce a spus ieri că-i propusese lui Corlăţean pur şi simplu era invalidat în conversaţia cu mine, şi mai mult decât atât, că nu ne intersectăm drumurile noastre, că nu suntem în coliziune pe drumul meu de încercare de a mai candida o dată la preşedinţie şi drumul său de a ajunge prim-ministru”, a spus, la Realitatea Tv, Mircea Geoană. (15 noiembrie 2011)

Art 30, lit c) – Membrii PSD trebuie sa actioneze pentru realizarea obiectivelor si Programului Politic al partidului
Mircea Geoana a facut jocul puterii, adversarul declarat al PSD si USL, prin mai multe gesturi:

Desi BPN al PSD il mandatase sa nu semneze Legea Educatiei, in sedinta Senatului in care aceasta a fost discutata, Mircea Geoana l-a desemnat drept inlocuitor pe Alexandru Peres (PDL), care a semnat in locul sau documentul. (decembrie 2010)

A permis, prin neimplicare, adoptarea tacita a proiectului de lege privind votul prin corespondenta, in ciuda opozitiei puternice atat a PSD, cat si a societatii civile.

Nu s-a raliat niciun moment la protestele publice, sustinute de opozitie, presa si societatea civila, impotriva fraudei comise de Roberta Anastase, in cazul legii pensiilor, evitand sa sustina vreun mesaj public consistent, care sa contina critici la adresa actualei puteri pe acest subiect.
Mircea Geoana nu s-a implicat absolut deloc in promovarea proiectului USL, precum si a politicilor si actiunilor sale. Dimpotriva, in repetate randuri a atacat USL folosindu-se inclusiv de negocierile din alianta:
„Trebuie pus capăt acestor discuţii prelungite care macină energiile PSD, PNL şi PC, trebuie mutate aceste discuţii de la funcţii la soluţiile pentru problemele oamenilor”, a declarat la Antena 3 fostul preşedinte al PSD. „Ca să câştigăm alegerile, trebuie soluţii, alternative, o garnitură de oameni fără reproş din punct de vedere profesional şi al cinstei şi onoarei. (9 septembrie). USL lansase pana la acest moment mai multe pachete de solutii

Art 30, lit d) – Membrii PSD trebuie sa contribuite la formarea si promovarea unui mod de lucru democratic, prin acceptarea pluralismului de idei si diversitatii opiniilor exprimate inmod liber, in cadrul organizat al partidului, prin respectarea hotararilor majoritatii si a celor adoptate de organele ierarhic superioare ale partidului si sa asigure aplicarea si respectarea acestora
Mircea Geoana nu a respectat decizia din 7 noiembrie a BPN de inlocuire a sa de la conducerea Senatului cu domnul Titus Corlatean, alegand sa ramana in functie cu sprijinul politic al PDL si UNPR. (Luni, 7 noiembrie, sedinta de la Senat a fost deschisa cu 117 membri prezenti, dintre care 63 erau reprezentantii USL – deci, exista cadrul potrivit realizarii acestei inlocuiri, dar actiunea a fost blocata, cu sprjinul grupurilor PDL si UNPR, refuzand sa transmita conducerea sedintei catre vicepresedintele Ion Chelaru).

Mircea Geoana nu este la prima abatere, ci la a treia. A fost suspendat pentru 6 luni tot pentru declaratii ostile la adresa conducerii PSD, dupa ce, timp de alte trei luni, i s-a intezis sa se mai exprime in numele partidului (august 2010).

Art 30, lit e) – Membrii PSD trebuie sa participe cu regularitate la Adunarile generale ale organizatiei de partid, si la celelate activitati organizate de aceasta
Mircea Geoana nu a participat la lucrarile Consiliului National, preferand sa faca declaratii de presa de natura sa perturbe activitatea acestuia, atacandu-si colegii.

Art 30, lit f) – Membrii PSD trebuie sa nu exprime in public, in numele partidului, pareri care contravin politicii si strategiei partidului sau hotararilor sale.
Mircea Geoana a prezentat public o viziune economica diferita de cea a USL, contestandu-i, in acest mod, credibilitatea si competenta. (Chiar in cadrul intalnirii personale cu delegatia FMI, alaturi de reprezentantii PDL si UNPR, Mircea Geoana a inaintat acestei delegatii o serie de masuri scrise diferite de cele asumate de conducerea USL). Noiembrie 2011.

Mircea Geoana a facut declaratii repetate, la majoritatea posturilor TV, prin care a contestat deciziile partidului, adoptate in forurile sale statutare.

Mircea Geoana a facut declaratii despre ideologia social-crestina, ca alternativa la social-democratia asumata de PSD (emisiune The Money Channel).

„Cred că este loc şi de un curent social-creştin, baza noastră electorală este în mediul rural, mai degrabă social-creştină. (The Money Channel – 10 noiembrie 2011)

Pe 21 noiembrie 2011, Mircea Geoana a contestat momentul ales de catre conducerea USL pentru initierea suspendarii presedintelui Romaniei, spundand ca “momentul prielnic a fost ratat”

Art 30, lit g) – Membrii PSD trebuie sa respecte disciplina de partid si caracterul confidential al unor documente sau informatii de partid
Mircea Geoana a permis utilizarea bazei de date cu adresele de email a tuturor liderilor locali ai partidului, baza de date detinuta din perioada in care ocupa functia de presedinte, pentru transmiterea unor documente neoficiale privind activitatea interna a PSD

Mircea Geoana a transmis in repetate randuri la presa si catre membrii ai diverselor structuri politice ale PSD scrisori si materiale folosind adresa presedinte@senat.ro; a folosit sediul de la Senat cu insemnele PSD pentru declaratii de presa impotriva conducerii Partidului

Art 30, lit h) – Membrii PSD trebuie sa militeze pentru pastrarea si intarirea unitatii partidului
Mircea Geoana a militat pentru ruperea PSD, si pentru formarea unei noi formatiuni politice.

Mircea Geoana nu a lamurit nici pana acum acuzatiile referitoare la intalnirile organizate de domnia sa (inclusiv la hotel Ramada) prin care a instigat membrii de partid impotriva conducerii, precum si impotriva directiei asumate de PSD prin structurile sale statutare (februarie 2011).
Mircea Geoana a promovat persoane care au in mod clar o agenda impotriva PSD (precum Cozmin Gusa).

Art 30, lit i) – Membrii PSD trebuie sa dovedeasca, in intreaga lor activitate, corectitudine si moralitate, sa nu aduca daune imaginii si prestigiului partidului
Mircea Geoana a ales sa continue sa atace public lideri din conducerea PSD (inclusiv inainte de Consiliul National de luna trecuta, cand domnul Geoana a lansat atacuri publice agresive impotriva presedintelui de onoare, domnul Ion Iliescu), creand sentimentul ca partidul este fracturat inaintea bataliei electorale din 2012.

In urma actiunilor sale ca lider PSD, Mircea Geoana a creat o problema insurmontabila pentru partid in ceea ce priveste datoriile acumulate in campania din 2009; a refuzat constant sa acorde sprijin in vederea solutionarii acestei situatii dificile sau sa ofere date si informatii de natura a evita executarea PSD din cauza acestor debite.

Mircea Geoana a avut pozitii publice contrare Partidului Socialistilor Europeni, laudand pachetul economic adoptat prin votul popularilor la Parlamentul European, in contextul in care socialistii europeni s-au opus in mod clar acestui pachet.

Mircea Geoana a dat declaratii in presa (Gorj Exclusiv, 22 noiembrie 2011) prin care contesta in mod direct liderul PSD, precum si directia propusa de acesta partidului.

Art 30, lit k) – Membrii PSD trebuie sa informeze permanent conducerea organizatiilor de partid din care fac parte sau conducerea centrala a partidului, dupa caz, cu privire la activitatile desfasurate in cadrul Parlamentului Romaniei, Parlamentului European si in cadrul structurilor administratiei centrale sau locale
Mircea Geoana nu a informat conducerea PSD cu privire la initiativele sale din fruntea Senatului (invitarea lui Emil Boc, intalnirea cu FMI etc).

Mircea Geoana nu a informat conducerile PSD si USL cu privire la evenimentele organizate de el, prin intermediul Comitetului National de Dezvoltare, actiuni care au creat impresia unei rupturi in opozitie.

Sursa: http://www.pesurse.ro/#/

S-a jucat cu focu’!


Umblă vorba-n târg cu Apostu ăsta, ceva de speriat.
Unii cum că uite, dom’le, cine zicea că DNA-u-i la ordin, că vezi Doamne, cum îşi închipuie că îşi bagă piţigoiu’ gheara-n gât cu aşa atac la omul de casă a lui Boc.
Alţii, care ştiu ei ce ştiu, nu cred nici în ruptul capului că DNA-u-i de capu’ lui, că peste noapte i-a scos piratu’ lesa lu’ Morar şi ăstuia i s-a pus imediat pata pe oamenii PDL. Ce? Nu e el tot ăla care trage de-un proces „de corupţie” cu 974 de martori, devenit simbol al pupatului tălpilor jupânului?
Ei, da’ unii gândesc că ăsta-i un semn pentru PDL, fie că n-a făcut ce trebuia, fie c-a făcut ce nu trebuia şi conform zicalei „De ce-o baţi bre? – Las’ că ştie ea de ce!”, tot aşa şi unii din PDL tre’ să-nţeleagă că nu mai merge aşa. Da, da’ alţii zic că tocmai, că ăia au înţeles că nu mai merge aşa, că trebuie să facă ceva, carevasăzică aici ar fi necazu’, că s-ar fi săturat să li se tot arate pisica! Cum adică? Păi simplu. Ăia de erau vizaţi s-ar fi gândit că dacă stau ca proştii, tot aşa vor fi luaţi mâine, din oală şi-i vor urma lui Apostu. Şi cum prin târg tocmai se vorbeşte de o nouă acţiune de suspendare a lui Băse, ei tocmai s-ar gândi c-ar vota-o, înainte de-a le trimite ăsta DNA-u’ pe cap.
Când eram mici, de la părinţii noştri ştiam că dacă ne jucăm cu focu’ facem pipi pe noi.
Vă daţi seama ce-o fi în nădragii lu’ Băse, că tocmai s-a jucat cu focu’?

Nu produce nimic!


Cu stupefacţie, azi, 15 noiembrie 2011, la un telejurnal, n-are importanţă postul, nici ora nu contează, ci doar conţinutul ştirii: Primarul comunei Fărcăşeşti, Spiridon Dănuţ Bălu, declară în văzul lumii că, cu aprobarea consliului local, închide biblioteca comunei, urmând ca în localul său, cu unele modificări, să fie extins spaţiul de festivităţi, unde să se organizeze mese festive, nunţi, botezuri etc. În motivarea acestei decizii primarele aduce argumentul suprem: Nu produce nimic! (Biblioteca).
Sub altă formă, ştirea este prezentă şi aici:

Reclamă? (3) Actualizare


Spuneam, în articolul ce a devenit primul episod al unui serial:

Miroase un pic a prea mult sprijin din partea RMGC, iar când spui RMGC spui Gabriel Resources, iar mai departe…
Bine, bine, o vedem şi pe asta, dar, fiind vorba de un evident şantaj sentimental, cât de moral este acest tip de reclamă şi cum de este permis?
Cineva ar putea observa că există şi localnici care se opun proiectului RMGC (ba chiar mai mulţi), diferenţa fiind că nimeni nu-i sprijină să-şi facă site, nu le dă nimeni bani de-un realizator de clipuri şi nici pentru a plăti difuzarea acestora în “prime time” la preţ de reclamă TV.

Ei bine, am găsit şi părerea celeilalte părţi, ce se constituie într-o replică la reclama plătită de RMGC. Cine va avea răbdarea să o vizioneze până la capăt va înţelege mai mult. Din păcate nu se întrevede posibilitatea ca acest clip să poată fi vizionat şi la TV. Poate şi pentru că în niciun caz nu este o reclamă!

De aici i s-a tras lu’ Jobs, Steve Jobs!


Dacă spui magistrală USB comiţi un pleonasm, adică un fel de Moş Bătrân, de vreme ce USB=Universal Serial Bus, unde Bus înseamnă tocmai „magistrală”.
Da’ cum să mă exprim ca să se-nţeleagă că gurile rele bat câmpii. Unii zic că ultima invenţie a lu’ Steve a fost cea care revoluţionează tot IT-u’, bazat pe USB, care face PC-ul indispensabil în orice cârciumă, da’ mai ales în orice casă de „consumator” care se respectă.
Păi bat câmpii (ei, nu eu) pen’ că e ştiut că USB-u’ e invenţie INTEL, Microsoft şamd, n-are nimica comun cu Steve, fie el şi Steve Jobs.
Poate doar să i se fi tras de oftică, pen’ că în tinereţe, pe când stătea-n garaj, avea toată libertatea de alegere şi doar ceasu’ rău l-a dus spre Motorolla şi nu spre INTEL!
Ce să mai vorbim, acum ultima ştire ar fi că: 10 seconds after this was released, Steve Jobs released iWine (de ce nu iStupid?). It costs twice as much, but at least it has an apple logo on it.
Mă simt dator, pentru exactitate, să pun lucrurile la punct:

USB (engleză: Universal Serial Bus, română: Magistrală Serială Universală[1]) este o specificație[2] ce stabilește comunicația între anumite dispozitive și gazda ce le controlează (de obicei, calculatoarele obișnuite). A fost creat în ianuarie 1996[3], la proiectarea sa contribuind Intel, Compaq, Microsoft, Digital Equipment Corporation, IBM și Northern Telecom[3]. USB-ul este capabil de a conecta majoritatea perifericelor, precum mausuri, tastaturi, camere digitale, imprimante, hard-diskuri externe etc.

N-are Steve Jobs nicio treabă aici, niciun drept de autor, nimic.
Invenţia este revoluţionară. Ce spun revoluţionară, e absolut E-PO-CA-LĂ!



Aşa arată, atât costă. Face de-o mie de ori mai mult, că doar îţi aduce toate marile podgorii acasă. 9,95 €? Asta-i o sumă?
Păi ia uitaţi-vă acilea:


Vrei un şpriţ? Îţi trebuie numai sifonu’!
Asta n-ar fi mare lucru, dar trebuie să vedeţi instrucţiunile de folosire, cât de simplu poate fi:


Ce să mai, tot pe baza lu’ săracu’ Windoz al lu Bill, Bill Gates, că doară numa’ Microsoftu’ mai face minuni în afară de Dumnezeu, da’ asta-i altă discuţie! O ştim doar când vedem scris pe albastru!
Orice vorbe sunt de prisos, numai văzând la lucru invenţia vă puteţi forma o părere corectă. Chiar de unde este el acum şi unde testează diverse variante de DEMO-uri (DEMO Iad, DEMO Rai), Steve Jobs vă spune: Uitaţi aici, lăsaţi prejudecăţile, am fost un prost! Dacă ştiam…!

Un Mult Prea Fericit!


Urmare poziţiei vizibil partizane afişată de ierarhii BOR, am încercat să înţeleg din ce decurge aceasta. Găsirea lămuririlor a fost surprinzător de facilă, accesibilă oricui are curiozitatea de a le citi şi buna credinţă de a le cântări cu greutăţi.
Înainte însă de a vorbi despre ce m-a interesat, e necesar a lămuri, sumar dar suficient, ierarhia în cadrul BOR. La modul cel mai simplu ar fi vorba de 3 trepte ierarhice: Diaconi, Preoţi, Ierarhi. Evident, de jos în sus. Primele două trepte ale ierarhiei sunt de fapt duble, astfel: Diaconi sau Ierodiaconi, Preoţi de mir sau Ieromonahi. Da, Ierodiaconii şi Ieromonahii sunt călugări, deci celibatari, în timp ce Preoţii de mir sunt cei căsătoriţi. Pentru Diaconi nu e obligatorie căsătoria.
Pot accede la a treia treaptă a ierarhiei bisericeşti, aceea de ierarh, numai Ieromonahii. Pentru a fi hirotonit Ieromonah trebuie să fii călugăr şi să ai studii teologice superioare. Ordinea nu are importanţă.
Să vedem acum, pe scurt, biografia prea fericitului Daniel.
S-a născut la data de 22 iulie 1951, în satul Dobrești din comuna Bara (județul Timiș), ca al treilea copil într-o familie de învăţător. Numele n-are nicio relevanţă. Şcoala primară în satul natal (1958-1962), gimnaziul în Lăpuşnic (jud. Timiş) 1962-1966, liceul început în 1966 la Buziaş şi apoi, din 1967-1970 la Lugoj. Student apoi (1970-1974) la Institutul Teologic Sibiu, unde obţine Diploma de licenţă. Până aici nimic deosebit, biografia unui om normal. Dar imediat după terminarea studiilor, 1974-1976, situaţia se schimbă, urmează cursurile de doctorat la Institutul Teologic din Bucureşti, secţia sistematică. Asta era total neobişnuit pentru anii aceia. Dar urmează şi mai atipic, doi ani la Facultatea de Teologie Protestantă a Universității de Științe Umane din Strasbourg (Franța), doi ani încununaţi la data de 15 iunie 1979 când susține teza de doctorat la Facultatea de Teologie Protestantă din Strasbourg, intitulată: „Réflexion et vie chrétiennes aujourd’hui. Essai sur le rapport entre la théologie et la spiritualité”. Devenit Doctor în Teologie al Universităţii din Strasbourg, mai studiază apoi și doi ani la Universitatea Albert Ludwig din Freiburg (Germania). Dacă cineva gândeşte rău despre Doctorul în Teologie Hughenotă, se grăbeşte, în 1980, susţine la Institutul Teologic din Bucureşti teza cu titlul „Teologie și spiritualitate creștină. Raportul dintre ele și situația actuală”, obţinând şi doctoratul în “teologie ortodoxă”.
După atâta studiu, gândiţi-vă că între 1970 şi 1980 a trecut prin patru facultăţi, şi a susţinut două doctorate, ca lucrurile să fie făcute ca la carte, în învăţământul universitar începe de jos, ca lector, la Institul Ecumenic de la Bossey – Elveția şi ca profesor asociat la Geneva şi Fribourg. În acelaşi timp militează pentru unitatea creştină, ecumenism etc, în lumea largă, până-n 1987 când se “retrage” la mânăstirea Sihăstria, unde este hirotonit ieromonah. Obişnuit să urce cu ascensorul, imediat în 1988 este hirotesit protosinghel, iar din această dată până-n 1990 îl găsim consilier patriarhal şi Conferenţiar la Institutul Teologic Bucureşti. În 1990 totul se desfăşoară uluitor de repede. În ianuarie era preşedintele Grupului de Reflecție pentru Înnoirea Bisericii din care mai făcea parte şi, ce mică-i lumea, “mireanul” Teodor Baconschi.
Aici se ocupa cu organizarea debarcării Patriarhului Teoctist şi a altor ierarhi ai BOR, pe principiul plecaţi voi, c-am venit noi! Doar că asta a fost pentru foarte scurt timp, deoarece Grupul s-a dizolvat, ca urmare a… alegerii preşedintelui său sub numele Daniel Lugojanul în rangul de Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Timişoara. Ei, dar asta era un fel de ministru fără portofoliu, aşa că imediat, la 1 iulie, tot 1990, e înscăunat Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Aici s-a oprit până-n septembrie 2007 când a fost înscăunat Patriarh al BOR.
Înainte de a încheia acest articol, urmând ca ulterior să mai fac ceva consideraţii, vreau să subliniez că:
1. În ceea ce priveşte înscrierea la cursuri pentru doctorat, în acei ani, acestea erau inaccesibile unui proaspăt absolvent.
2. Accesul la studii postuniversitare şi doctorat în străinătate era rezervat pentru nişte cazuri speciale (e vorba de anii 1976-1980). Nu pot crede că tatăl său dispunea de posibilităţi pentru a-l întreţine 4 ani la studii în străinătate (Franţa şi Germania).
3. Tot în străinătate între 1980 până-n 1987. Cumva asta se petrecea în regimul Ceauşescu?
4. Deşi până în acest punct transpare o solidă susţinere din partea unui organism al statului comunist, ca un făcut, dosarul său de la secu, a fost distrus pe 23 decembrie 1989. Deci n-are. Nici el.
Pe baza celor spuse până acum, drumul parcurs şi evoluţia rapidă au fost tipice pentru un om pregătit pentru a ajunge într-o poziţie înaltă în cadrul BOR. Aici nu a fost vorba nici 5 minute de vocaţie. Când am spus “pregătit” nu m-am gândit la înţelesul de competent, care s-a pregătit, bun de… etc, ci la faptul că cineva l-a pregătit în scopul ăsta, înarmându-l cu toate atuurile. S-ar putea spune că a fost un tânăr eminent, dacă ne gândim că la 30 de ani avea studii post-universitare, două doctorate şi activitate academică, în străinătate, la 39 de ani Arhiepiscop şi Mitropolit! De fapt, având în vedere cele 4 puncte evidenţiate mai sus, nu s-ar mai putea spune decât că a fost vorba de un tânăr arivist foarte bine ghidonat,
Un an de mânăstire (1987-1988), doi ani consilier la Patriarhie (1988-1990), episcop vicar, arhiepiscop şi mitropolit în 4 luni. A avut motor warp.
Cine l-a pregătit pentru traiectoria asta a avut succes deplin. Oare despre cine să fie vorba?

Venim noi la ea, sau vine ea la noi?


Ministreasa Udrea pozează, nu pentru primaşi dată, ca fiind… sexi!
Chestia n-a scăpat neobservată vigilenţilor jurnalişti de la Click, ziar ce apare cu o primă pagină copiind coperta revistei Tabu, aia care-a dat lovitura!

Acu’, lăsând la o parte coperta, cum putea un ziar să nu-şi adauge titlurile de nemaiîntâlnit, nemaipomenit, reflectând inteligenţa celor ce titrează pozele. De data asta ne-au generat o mare dilemă: pe lângă exclamaţia „Uite ce sexi e Udrea!” care, mă rog, pentru unii obsedaţi sexual, pentru care contează numai genu’, poate trece drept inspirată, mai apare, pe roşu, un subtitlu, care generează dilema: Asta da, reclamă la turism!
Păi având-o drept obiect pe Elena Udrea, reclama asta „la turism” comparată cu reclama la turismu’ ecumenic, unde poza-i inspirată de-o mânăstire, o călugăriţă, un călugăr etc,
ce să zicem, dacă asta-i reclamă pentru turism, şi asta-i poza… inspiratoare, se cheamă că reclama asta-i pentru turismu’ la doamna Udrea, iar dilema vine imediat, decurgând dintr-un pragmatism evident.
Pentru turiştii străini: Cum se vor programa ei la Elena Udrea? Cât vor avea de aşteptat pân’ le vine rându’?
Sau pentru turiştii români: Vine ea la noi, sau mergem noi la ea? C-acu’ s-ar putea ca unii să nu fim interesaţi, funcţie de efortu’ necesitat! :mrgreen:

9. Sa nu ridici marturie mincinoasa impotriva aproapelui tau.


Adică „Să nu minţi!”
E greu.
Purtătorii de cuvânt ai BOR, şi ei preoţi, presupus a fi oameni asupra cărora a coborât Duhul Sfânt pentru a le da Har, ceea ce restul muritorilor nu pot avea, oricât ar tânji, au învăţat metoda pedelistă de a prosti lumea prin negarea evidenţei.
Este vorba despre icoanele folosite în slujba de canonizare a sfântului ierarh Andrei Şaguna, stilizate prin „portocalizare”, spre a plăcea lui Hăhăilă centrul atenţiei la ceremonia respectivă.
Aceasta fiind icoana folosită la ceremonie,

http://episcopiagiurgiului.ro/Stiri/showarticle.php?articleID=1641
preoţii purtători de vorbe, de la patriarhie dar şi de la mitropolia Ardealului, susţin că noi nu ştim ce vedem, că veştmintele sfântului au culoarea „galben auriu” şi nu admit niciun alt punct de vedere. Suntem noi chiori? Da! Cei doi preoţi ne-o spun ferm, în faţă.
Este sigur că BOR o va scoate la vopsea, fără probleme, icoana oficială a sf. i. Şaguna fiind aceasta:

http://acvila30.wordpress.com/2011/10/29/canonizarea-sfantului-ierarh-andrei-saguna-29-octombrie-2011/
ceea ce pare a fi, într-adevăr, cu totul altceva.
Acum rămâne întrebarea: Cine minte când afirmă că în icoana folosită la ceremonie veştmintele sfântului sunt de culoare galben-auriu?
Cine, ce, în ce şi-n cine să mai creadă?